SCOALA ROMANA DE NATUROPATIE. La primera escuela Naturopática rumana abre sus puertas en octubre de 2016. la formación de Naturopatía tiene una duración de 1080 horas teóricas y 120 horas de práctica durante 2 años. Los cursos tienen lugar durante el fin de semana. Cursos prácticos o conferencias desde el extranjero pueden tener lugar durante la semana. El precio del curso es de 2.650 euros anuales.
CURS DE NATUROPATIE
8-9 octombrie 17 ore
1. ISTORIA SI CONCEPTUL NATUROPATIEI CLASICE
1.1 Istoricul pe scurt
1.2 Definitia termenului Naturopatie si sanatate
1.3 Bagaj genetic, mediul inconjurator si agresiunile exterioare
1.4 Cativa factori care perturba sanantatea (FPS)
1.5 Chestionar cu multiple optiuni
10 – 15 octombrie 2016 (42,5 ore)
2. 11 TEHNICI IN NATUROPATIE
2.1 Bromatologia Sanatate prin alimentatie
2.1.1 Compozitia alimentelor (glucide proteine si lipide)
2.2 Fitologia
2.2.1 Generalitati cu privire la fitologie
2.2.2 Principii majore ale fitologiei sau ale fitoterapiei
2.2.3 Diferite cure ce actioneaza benefic in fitoterapie
2.2.4 Gestionarea si durata curelor in fitoterapie
2.2.5 Definitia proprietatilor majore ale plantelor
2.2.6 Gradarea si determinarea utilitatii fiecarei parti a plantei
2.2.7 Plante remineralizante
2.2.8 Mineralele
2.3 Kineziologie
2.3.1 Scurt istoric
2.3.2 Fun damente ale kineziologiei
2.3.3 Testul muscular
2.3.4 Kinesiologia dpdv practic
2.3.5 Kineziologia ,remedii datorate inteligentei corpului
2.3.6
2.4 Chirologie
2.4.1 Diferite tipuri de masaj si de tehnici manuale
2.4.2 Cateva caracteristici tehnice ale masajelor
2.4.3 Masajul, o actiune mecanica detoxifianta, reflexa ,emotionala si energetica
2.5 Pneomologie – igiena respiratorie
2.5.1 Compozitia aerului pe care il respiram
2.5.2 Importanta si rolul ionilor negativi
2.5.3 Aerul purtator de energie vitala
2.5.4 Pneumologia in sensul naturopatic
2.5.5 Importanta exercitiilor respiratorii si a diafragmei
2.5.6 Informatii concludente
2.5.7 Chestionar cu optiuni multiple
2.6 Hidrologia igiena interna si externa prin intermediul apei
2.6.1 Informatii generale
2.6.2 Apa in uz extern
2.6.3 Rolul esential al temperaturii apei
2.6.4 Emunctoare
2.6.5 Utilitatea utilizarii apei in uz extern – importanta in centrul curelor naturopate
2.6.6 Cateva exemple de tehnici de hidrologie externa
2.6.7 Cateva exemple de tehnici de hidrologie interna
2.6.8 Cure deosebite cu apa
2.7 Actinologie – tehnica prin raze
2.7.1 Scurt istoric despre lumina si despre raze
2.7.2 Helioterapia, terapia cu lumina soarelui
2.7.3 Importanta pielii
2.7.4 Diferite tipuri de piele sau temperamente solare
2.7.5 Cele 8 reguli de aur ale expunerii la soare
2.7.6 Helioterapia artificiala este numita Actinoterapie
2.7.7 Utilizarea razelor infrarosii IR
2.7.8 Razele periculoase
2.7.9 Cromoterapia
2.7.10 Cromoterapia ,organele si functiile organice
2.7.11 Cromoterapia si chacrele
2.8 Reflexologia
2.8.1 Importanta tehnicilor energetice
2.8.2 Esenta conta in adaptare si /sau adaptabilitate
2.8.3 Energie vitala TAO si dualitate
2.8.4 Acupunctura
2.8.5 Auriculoterapie
2.8.6 Reflexologia Nazala
2.8.7 Relaxarea
2.8.8 Alte tehnici energetice
2.9 Magnetologie – tehnica cu ajutorul magnetismului
2.9.1 Notiunea de magnetism
2.9.2 Magnetismul terapeutic
2.9.3 Magnetismul uman sau animal
2.9.4 Magnetismul terestru
2.9.5 Ce inseamna a magnetiza
2.9.6 Cateva principii de baza ale magnetismului
2.9.7 Magnetizatorul
2.9.8 Magnetismul pus in practica
2.10 Psihologia
2.10.1 Intoducere
2.10.2 Definitia psihologiei
2.10.3 Gandul
2.10.4 Personalitatea si carcaterul
2.10.5 Inteligenta , Ratiunea ,Constiinta si Modul de a gandi
2.10.6 Cateva exemple de tipologi si clasificari
2.10.7 Chestionar cu posibilitati multiple
2.11 Lichidele (humeurs) si emonctoarele
2.11.1 Blocaj de ordin psihologic
2.11.2 Centri de gestionare a informatiilor
2.11.3 Blocaj psihologic
2.11.4 Emunctoarele si functiile lor
2.11.5 Supraincarcare coloidala, cristaloidala si derivatii emonctoriale
19 – 20 octombrie 2016 (17 ore)
3. Reflexologia nasala cu bagheta de argint curs practic
4. Anamneza prin tuseu detectarea unor patologii interne prin atingerea pielii (curs Pierre FRANCHOMME) curs practic
21 – 23 octombrie 2016 (25,5 h)
5. Introducere in citologie, histologie, anatomie si fiziologie
6. Notiuni de citologie
6.1. Celula si organitele
6.2. Mediul extracelular
6.2.1 Rolul ADN
6.2.2 Diviziunea celulara
6.3 Diferite tipuri de celule
6.4 Metabolismul celular
6.4.1 Catabolismul
6.4.2 Anabolismul
7. Notiuni de histologie
7.1 Diferite tipuri de tesuturi
7.1.1 Tesuturi epitelilale
7.1.2 Tesuturi conjunctive TC
7.1.3 Tesutul muscular
7.1.4 Tesutul nervos
7.2 Membranele
7.2.1 Mucoasele
7.2.2 Seroasele
7.2.3 Sionviale
7.3 Regenerarea sau repararea tesuturilor
7.3.1 Factorii care influenteaza procesul de regenerare
3 – 6 noiembrie 34 de ore
8. Notiuni de anatomie a aparatului locomotor
8.1 Aparatul locomotor sau sistemul osteo articular
8.2 Scheletul
8.2.1 Forma oaselor
8.2.2 Structura osului si a tesutului osos
8.2.3 Ansamblul oaselor corpului uman
8.3 Articulatiile
8.3.1 Tipuri de articulatii
8.3.2 Structura articulatiilor si a tesuturilor lor diferite
8.4 Sistemul muscular
8.4.1 Diferite tesuturi musculare
8.4.2 Cateva caracateristici ale celulelor sau fibrelor musculare
8.4.3 Rolul muschilor
8.4.4 Muschii corpului uman
9. Notiuni de anatomie a aparatului digestiv
9.1 Gura si glandele salivare
9.2 Tubul digestiv
9.2.1 Inceputul cavitatii bucale
9.2.2 Esofagul
9.2.3 Stomacul
9.2.4 Intestinul subtire
9.2.5 Intestinul gros
9.3 Anexele aparatului digestiv
9.3.1 Dentitia
9.3.2 Glandele salivare
9.3.3 Ficatul
9.3.4 Pancreasul
9.4 Fiziologia aparatului digestiv
9.4.1 Gura
9.4.2 Intestinul
9.4.3 Functiile ficatuluii
9.4.4 Colonul
9.4.5 Faza finala a tranzitului
9.4.6 Scurta istorie a enzimelor
18 – 20 noiembrie (25,5 ore)
10. Notiuni de anatomie a aparatului urinar
10.1 Rinichii
10.1.1 Nefroni
10.1.2 Bazinul
10.2 Uretrele
10.3 Vezica urinara
10.4 Uretra
10.4.1 Uretra feminina
10.4.2 Uretra masculina
10.4.3 Arborele urinar
10.5 Fiziologia nefronului
10.5.1 Timpul necesar pentru filtrarea lichidelor in rinichi
10.5.2 Timpul necesar scurgerii lichidelor
10.5.3 Urinare
11. Notiuni de anatomie a aparatului genital
11.1 Aparatul genital feminin
11.1.1 Trompele lui Faloppe
11.1.2 Vezica
11.1.3 Simfiza pubiana
11.1.4 Punctul G
11.1.5 Clitorisul
11.1.6 Meat Uretral
11.1.7 Vaginul
11.1.8 Ovarele
11.1.9 Colon sigmoid
11.1.10 Uterul
11.2 Aparatul genital masculin
11.2.1 Penisul
11.2.2 Corpul cavernoss
11.2.3 Glanda
11.2.4 Preputul
11.2.5 Vezicule seminale
11.2.6 Canalul ejaculator
11.2.7 Prostata
11.2.8 Glanda lui Coowper
11.2.9 Canalele deferente
11.2.10 Epidim
11.2.11 Tesiculele
11.2.12 Scrotul
11.2.13 Compozitia spermei
12 Notiuni de anatomie a aparatului respirator
12.1 Aparatul respirator
12.1.1 CAile respiratorii supeioare
12.1.2 Caile respiratorii inferioare
12.1.3 Plamanii
12.1.4 Rolul diafragmei
12.1.5 Alveolele pulmonare
12.2 Fiziologia plamanului
12.2.1 Schimburi gazoase alveolare
13 Notiuni de anatomie a apartului cardio vascular
13.1 Aparatul circulator
13.1.1 Inima
13.1.2 Vasele sanguine
13.1.3 Marea circulatie
13.1.4 Mica circulatie
13.1.5 Sangele
13.1.6 Hematopoieza
13.1.7 Coagularea
13.1.8 Grupele sanguine
13.2 Fiziologia sistemului circulator
13.2.1 Functionarea si rolul muschiului cardiac
13.2.2 Schimburile gazoase
13.2.3 Transportulgazelor respiratorii
14 Notiuni de anatomie a sistemului limpfatic
14.1 Reteaua limfatica
14.1.1 Vasele limfatice
14.1.2 Ganglionii limfatici
14.3 LImfa
14.2 Rolul sistemului limfatic
15 Notiuni de anatomie ale sistemului nervos
15.1 Sistemul nervos central
15.1.1 Protectia nevrxului
15.1.2 Invelisurile osoase
15.1.3 Meningele
15.1.4 Lichidul cefalo rahidian
15.1.5 Ventriculi cerebrali
15.1.6 Maduva spinarii
15.1.7 Nervii rahidieni sau spinali
15.1.8 Encefalul
15.1.9 Creierul
15.1.10 Talamusul
15.1.11 Creierul mic
15.1.12 Trunchiul cererbral
15.1.13 Nervii cranieni
15.1.14 Neuronii
15.1.15 Sinapsele
15.2 Sistemul nervos vegetativ
15.2.1 Sistemul ortosimpatic
15.2.2 Sistemul parasimpatic
15.2.3 Sistemul nervos enteric
15.2 Fiziologia sistemului nervos
15.3.1 Rolul sitemului nervos
15.3.2 Functionarea sistemului nervos
15.3.3 Sistem nervos si metabolism
15.4 Natura si modul de actiune al hormonilor
15.5 Glandele endocrine ,secretoare hormonale
15.5.1 Tiroida
15.5.2 Paratiroida
15.5.3 Pancreasul
15.5.4 Suprarenalele
15.5.5 Gonadele
15.5.6 Hipofiza
15.5.7 Epifiza
16. Notiuni de anatomie ale organelor simturilor
16.1 Ochiul
16.1.1 Anatomia ochiului
16.1.2 Retina
16.2 Urechea
16.2.1 Urechea externa
16.2.2 Urechea medie
16.2.3 Urechea interna
16.3 Limba
16.3.1 Papilele gustative
16.3.2 Inervarea limbii
16.4 Fosele nazale
16.4.1 Anatomia foselor nazale
16.4.2 Inervarea foselor nazale
16.5 Sistemul cutanat sau pielea
16.5.1 Inforatii generale despre piele
16.5.2 Structura pielii
16.5.3 Vascularizarea pielii
16.5.4 Inervarea pielii
16.5.5 Diferite functii ale pielii
16.6 Anexele cutanate
16.6.1 Pilozitatea
16.6.2 Glandele sebacee
16.6.3 Glandele sudoripare
16.6.4 Unghiile
17. Notiuni despe sistemul imunitar
17.1 Diferite tipuri de reactii imunitare
17.1.1 Sistemul imunitar innascut
17.1.2 Sistemul imunitar adaptabil
17.1.3 Diferiti factori de agresiune
17.1.4 Dereglari ales sistemului imunitar
18 Chestionar cu optiuni multiple
17-19 Februarie (25,5 ore)
19 Complexitatea sistemului dizarmonia intre lumea actuala ,natura si om
19.1 Aprofundarea factorilor perturbatori ai sanatatii, poluarea si ancrasarea
19.1.1 Factori chimici sau fizici
19.1.2 Factori emotionali sau psihologici (diverse forme de stres)
19.1.3 Factori inconjuratori pe parcursul unei zile
19.1.4 Chestionar cu optiuni multiple
20 Consultatia naturopata si uneltele pentru stabilirea unui bilant al starii de sanatate
20.1 Introducerer
20.1.1 Inceputul consultatiei : anamneza si observare
20.1.2 Consultatia in practica
20.1.3 Inceputul reformei
20.1.4 Spiritul , energia si limitele terapeutului
20.2 Importanta ,beneficiile si avantajele stabilirii unui bilant al starii de sanatate
20.3 Kineziologia
20.3.1 Starea de spirit a terapeutului
20.3.2 Starea de spirit a pacientului
20.3.3 Beneficiile kineziologiei in stabilirea starii de sanatate
20.3.4 Limitele Kineziologiei
20.4 Antena lui Lecher
20.4.1 Introducere
20.4.2 Notiuni de baza
20.4.3 Tipuri de antene Lecher
20.4.4 Antena Lecher in Practica
20.4.5 Liste si repere
20.4.6 Domenii de utilizare ale antenei
20.4.7 Limitele si avantajele ale antenei
20.5 Fotografia Kirlian
20.5.1 Introducere
20.5.2 Scurt sitoric
20.5.3 Reguli principale si de baza ale metodei
20.5.4 Arii de aplicare ale electrofotografiei
20.5.5 Beneficiile fotografiei Kirlian in stabilirea starii de sanatate
20.5.6 Avantajele tehnicii
20.6 Iridiologie
20.6.1 Scurt istoric
20.6.2 Scurta anatomie a ochiului
20.6.3 Cateva generalitati despre iridiologie
20.6.4 Limite si avantaje ale iridiologiei
20.7 Electro-acupunctura doctorului Voll (EAV)
20.7.1 Scurt isoric si idei principale ale electro-acupuncturii
20.7.2 Limite si avantaje ale EAV
20.8 Sistemul MORA si Moraterapia
20.8.1 Scurt istoric
20.8.2 Principii majore ale metodei Mora
20.8.3 Limite si avantaje ale mora
20.9 Notiuni de medicina chineza
20.9.1 Termeni si principii specifice medicinei chineze
20.9.2 Cele 12 meridiane si marea circulatie
20.9.3 Cele 8 meridiane extraordinare QI MO
20.9.4 Regula celor 5 elemente
20.9.5 Testul meridianelor si bilantul starii de sanatate
20.9.6 Asemanarea intre medicina chineza si naturopatie
20.9.7 Concluzii : utilizarea tehnicilor energetice
20.9.8 Chestionar cu intrebari multiple despre consultatia naturopata si mijloacele prin care se stabileste starea de sanatate
21 . Alimentatia primul mare pilon al unei naturopatii holistice
21.1 Introducere in alimentatie
21.2 Apa si celelalte beneficii lichide
21.2.1 Apa de calitate si calitatea apei
21.2.2 Importanta hidratarii
21.2.3 Senzatia de sete
21.2.4 Diferite tipuri de apa
21.2.5 Concluzii – ce apa bem
21.3 Laptele
21.3.1 Laptele matern
21.3.2 Laptele animal
21.3.3 Laptele vegetal
21.4 Alte bauturi
21.5 Alimentatia cruda
21.6 Alimente procesate termic
21.7 Diverse moduri de alterarea alimentelor
21.7.1 Rafinarea alimentelor
21.7.2 Macinarea
21.7.3 Procese de conservare
21 .7.4 Hidrogenarea
21.7.5 Bombardarea cu raze gama sau ionizarea
21.7.6 Coacerea
21.7.7 Cuptorul cu micro unde
21.7.8 Concluzii despre modul de coacere
21.8 Legumele
21.8.1 Legumele proaspete
21.8.2 Magia sucurilor proaspete
21.8.3 Legumele uscate si leguminoasele
21.8.4 Algele
21.9 Fructele
21.9.1 Fructele apoase
21.9.2 Fructele oleaginoase sau semintele
21.9.3 Fructe uscate
21.9.4 Fructe amilacee( care contin amidon)
21.10 Cereralele
21.10.1 « Noile » cereale
21.10.2 Cerealele ancestrale
21.10.3 Painea
21.11 Germenii de grau
21.12 Zah arul sau glucidele
21.12.1 Adevaratul zahar complet
21.12.2 Zaharul rafinat , un drog legal
21.12.3 Zaharurile ascunse
21.12.4 Alte zaharuri naturale
21.13 Fibrele
21.14 Proteinele animale si vegetale
21.15 Lipidele ,grasimile si uleiurile
21.15.1 Acizii grasi saturati
21.15.2 Acizii grasi nesaturati
21.15.3 EPA – acidul eicospentanoic
21.15.4 DHA –acidul decosapentanoic
21.15.5 Uleiurile vegetale
21.15.6 Utilizarea uleiurilor vegetale in bucatarie
21.15.7 Nuca de cocos, un fruct deosebit si un ulei cu proprietati mai putin cunoscute
21.16 Rolul ambivalent al radicalilor liberi
21.16.1 Factori care faciliteaza productia RL
21.16.2 Protectie impotriva radicalilor liberi
21.16.3 Principale surse de alimente antioxidante
21.17 Echilibrul acido-bazic
21.17.1 Care sunt factorii care favorizeaza aciditatea tesuturilor
21.17.2 Raport intre mediul acid si alimentatie
21.17.3 Ce masuri dietetice pot fi luate
21.17.4 Masuri de baza pentru restabilirea echilibrului acido bazic
21.17.5 Cum ne masuram aciditatea tesuturilor
21.17.6 Cateva probleme de sanatate, legate de acidoza metabolica
21.18 Mirodenii, condimente si arome
21.18.1 Mirodeniile
21.18.2 Aromele
21.18.3 Condimentele
21.19 Alte intrebari
21.19.1 Cateva alimente de evitat
21.19.2 Importanta momentului mesei
21.19.3 Ce trebuie sa consumam in fiecare zi
21.19.4 De consumat de 2,3 ori pe saptamana
21.20 Exemple de diete
21.20.1 Dieta cretana
21.20.2 Dieta japoneza
21.20.3 Dieta hipotoxica a doctorului SEIGNALET
21.20.4 Dieta vegetariana
21.20.5 Dieta cu alimente crude
21.20.6 Dieta disociata
21.21 Chestionar cu optiuni multiple
22 . Abordare metabolica sau ortomoleculara
22.1.1 Vitamina A
22.1.2 Vitamina B1
22.1.3 Vitamina B2
22.1.4 Vitamina B3
22.1.5 Vitamina B5
22.1.6 Vitamina B6
22.1.7 Vitamina B7
22.1.8 Vitamina B8
22.1.9 Vitamina B9
22.1.10 Vitamina B10
22.1.11 Vitamina B12
22.1.12 Colina
22.1.13 Vitamina C
22.1.14 Vitamina D
22.1.15 Vitamina E
22.1.16 Vitamina K
22.1.17 Ce vitamine indicam ?
22.18 Minerale si caracaterisiticele acestora
22.18.1 Calciu
22.18.2 Magneziu
22.18.3 Fosfor
22.18.4 Fier
22.18.5 Zinc
22.18.6 Siliciu
22.18.7 Potasiu
22.19 Oligoelemente
22.19.1 Selenium
22.19.2 Crom
22.19.3 Cupru
22.19.4 Mangan
22.19.5 Iod
22.19.6 Sulf
22.19.7 Fluor
22.19.8 Vanadium
22.19.9 Borul
22.19.10 Molibden
22.20 Aminoacizi
22.20.1 LiZina
22.20.2 Metionina
22.20.3 Triptofan
22.20.4 Fenilalanina
22.20.5 Treonina
22.20.6 Tirozina
22.20.7 Cisteina si cistina
22.20.8 Taurina
22.20.9 Arginina si ornitina
22.20.10 Carnitina
22.20.11 Glicina
22.20.12 Histidina
22.20.13 Acidul aspartic
22.20.14 Glutamina si acidul glutamic
22.20.15 Alanina
22.20.16 Asparagina
22.20.17 Prolina sau L- prolina
22.20.18 Serina
22.21 Alti nutrimenti utili
22 .21.1 coenzima Q10 sau ubichinona
22 .21.2 enzime
22.21.3 Chercitina si rutina
22.21.4 Resveratrol
22.22 Chestionar cu intrebari multiple
23. Notiuni de aroma terapie si uleiuri esentiale
23.1 Introducere
23.2 Scurt istroic
23.3 Definitie si proprietati generale ale uleiurilor esentiale
23.4 Fabricarea uleiurilor esentiale
23.4.1 Eflorage
23.4.2 Distilarea la vapori de apa
23 .5 Familii biochimice ale uleiurilor esentiale
23.6 Tipuri de vegetale utilizate pentru productia uleiurilor esentiale
23.6.1 Conifere
23.6.2 Citrice
23.6.3 Labiacee
23.6.4 Lauracee
23.6.5 Mirtacee
23.6.6 Ombelifere
23.7 Modul de alegere, originea si calitatea uleiurilor esentiale
23.7.1 Specii botanice
23.7.2 Organ producator
23.7.3 Specificitate biochimica
23.8 Prezentare a puterii uleiurilor esentiale
23.8.1 Ulei esential, sinonim de antibiotic natural
23.8.2 Pielea
23.8.3 Plamanii
23.8.4 Rinichii si sfera genitala
23.8.5 Intestibele si sfera digestiva
23.8.6 Bolile copilariei
23.8.7 Utilizare practica a uleiurilor esentiale
23.9 Cteva uleiuri esentiale de baza
23 .9.1 Oregano sau thymus capitatos
23.9.2 Thimus vulgaris sau thymoliferum
23.9.3 Scortisoara sau cinnamomum cassia
23.9.4 Cuisoare sau eugenia caryophyllata
23.9.5 Cimbrisor sau satureia montana carva crolifera
23.9.6 Eucaliptus globulus
23.9.7 Muscata sau pelargonium odorantissimum
23.9.8 Lavanda sau lavandula vera
23.9.9 Mirt sau mirtus comunis
23.9.10 Pin sau pinus sylvestris
23.9.11 Cimbrisor de munte sau thymus serpyllum
23.10 Cateva uleiuri esentiale si formule utile in caz de urgenta
23.11 Precautii in utiliarea uleiurilor esentiale
23.12 Concluzii
23.13 Chestionar cu intrebari multiple
24 Notiuni de fitoterapie si principii active ale plantelor
24.1 Introducere
24.2 Scurt istoric
24.3 Princpiile active ale vegetalelor
24.3.1 Alcaloizi
24.3.2 Plante cu glicozide
24.3.3 Plante cu antibiotice
24.3.4 Plante cu carotenoide
24.3.5 Plante cu esente , cu rasini si terpene
24.3.6 Plante cu chinone
24.3.7 Plante cu steroli
24.3.8 Plante cu vitamine
24.3.9 Plante cu compozitii anorganice
24.4 Notiuni de fabricare ale unei tincturi
24.5 Cateva plante care actioneaza asupra emonctuarelor si ancrasarii
24.5.1 Pielea
24.5.2 Rinichii
24.5.3 Intestinele
24.5.4 Ficatul + sfera digestiva
24.5.5 Plamanii
24.6 Utilizare practica a tincturilor
24.7 Chestionar cu intrebari multiple
25 Notiuni de gemoterapie
25.1 Introducere si definitia gemoterapiei
25.2 Scurt istoric
25.3 Fabricarea maceratelor glicerinate
25.4 Proprietati generale ale mugurilor
25.5 Cateva informatii cu privire la muguri
25.5.1 Mugurii cu antioxidanti
25.5.2 Mugurii cu oligoelemente
25.5.3 Proprietatile stiintifice a catorva muguri
25.6 Utilizarea practica a mugurilor
26 Notiuni de homiopatie
26.1 Scurt istoric
26.2 Principiile homeopatiei
26.2.1 Principiul de similitudini
26.2.2 Principiul individualizarii si al globalitatii
26.2.3 Principiul infinitezimalitatii si al dinamizarii
26.3 Fabricarea si tipurile de remedii homeopate
26.3.1 Dilutia si dinamizarea hahnemannianna
26.3.2 Dilutia si dinamizarea korsakoviana
26.3.3 Isoterapia
26.3.4 Organoterapia
26.3.5 Diferitele prezentari ale remediilor homeopate
26.3.6 Alte produse concepute si care actioneaza in maniera homeopata
26.3.7 Concluzii asupra tipurilor de remedii
26.4 Constitutii
26.4.1 Carbonica
26.4.2 Fosforica
26.4.3 Fluorica
26.4.4 Sulfurica
26.4.5 Constitutie mixta
26.5 Diatezele
26.6 Temperamentele
26.7 Cum recomandam in consultatii
26.8 Cateva remedii unitare
26.9 Esecuri ale homeopatiei
26.10 Concluzii
26.11 Chestionar cu intrebari multiple
27 Reflexoterapie
27.1 Plantara
27.2 Auriculara
27.3 Palmara
27.4 Faciala
27.5 Remedii necesare in cabinet si productia lor
27.5.1 Gel
27.5.2 Argila
27.5.3 Creme
27.5.4 Seruri
ver más: SCOALA ROMANA DE NATUROPATIE
Etiquetas: Naturopatía Internacional